Studiu privind adaptabilitate soiurilor straine de nuc

Evaluarea diferențele dintre soiurile de nuc autohtone și cele cu fructificație laterală care provin din alte zone climatice mai calde

 

Mihai BOTU1, Ion BOTU2, Gheorghe ACHIM3,

Adrian STANCU4, Yazan Falah Jadee ALABEDALLAT5

 

Rezultate și discuții

Cercetările efectuate în decurs a două decenii la SCDP Vâlcea, în zona subcarpatică a Olteniei, pe soiuri de nuc cu origini geografice diferite și caracteristici agro-biologice diferite, au evidențiat creșterea și randamentul acestora în condițiile ecologice ale acestei zone.

Soiurile de nuc cu fructificație terminală (15 din România, 2 din S.U.A. și unul din Franța) au prezentat comportamente foarte diferite în comparație cu cele cu fructificație laterală (4 din Franța și 5 din S.U.A.).

Creșterea soiurilor de nuc cu fructificație terminală s-a dovedit a fi mai mare decât cele laterale deși același tip de portaltoi a fost folosit pentru ambele tipuri de soiuri.

Secțiunea traversală a trunchiului luată în considerare a fost de 1.151 cm2, în medie în anul 22 după ce a fost plantat în livadă. În cazul pomilor cu fructificație laterală, secțiunea transversală medie a atins 991 cm2 în același an (Tabelul 3). Diferența de creștere a secțiunii transversale între cele două tipuri de soiuri de nucă a fost de 160 cm2, cele cu fructificație terminală fiind în medie cu 16,1% mai viguroase. Volumul coroanei pomilor a fost de 235 m3 în medie, în cazul pomilor cu fructificație terminală, în timp ce pomii cu fructificație laterală au ajuns la 183 m3. Diferența dintre cele două grupe de soiuri de nuc a fost de 37 m3, ceea ce reprezintă cu 28,4% mai mult pentru cele terminale. Având în vedere atât nivelurile secțiunii transversale a trunchiului, cât și volumul coroanei ca indicatori ai vigorii de creștere, soiurile de nucă care fructifică terminal, au indicat creșteri cu 20-30% mai viguroase decât cele care fructifică lateral.

 

Tabelul 3. Diferențele de creștere între soiurile de nucă cu fructificație terminală și laterală, în funcție de vârstă

 

Nr. Specificații Vârsta pomilor (ani) Secțiune traversală trunchi (cm2) Diametrul trunchiului (cm) Volumul coroanei (m3) Media creșterii anuale (cm)
1 Soiuri cu fructificație terminală (pentru 18 soiuri) 15 679 29.4 151 36
22 1151 38.3 235 30
diferența 472 8.8 84 -6
2 Soiuri cu fructificație laterală (pentru 9 soiuri) 15 579 27.1 136 64
22 991 35.3 183 59
diferența 412 8.4 47 -5
3 Diferența între grupele de soiuri - 160 2.8 37 29

 

Soiurile de nuc cu fructificație laterală prezintă o tendință de a avea, în medie, o creștere anuală mai mare (64 la 59 cm) decât cele terminale (36 la 30 cm) în a 15-a și a 22-a frunză.

Diferența de 29 cm (96,6%) pentru soiurile cu fructificație laterală este datorată genotipului și fenotipului care dau caracterul rodului. Când nu există suficientă creștere anuală suficientă, capacitatea acestor soiuri de a produce fructe pe ramuri laterale scade. Ținând cont de vigoarea de creștere a soiurilor de nucă studiate, densitatea adecvată în livadă ar trebui să fie cuprinsă între 100 și 150 de copaci/ha, în funcție de soi și de 150 până la 200 de arbori pe hectar pentru soiurile cu fructificație laterale.

 

Tabelul 4. Avantajele și dezavantajele cultivării diferitelor soiuri de nuci în zona Subcarpaților și Oltenia

 

Nr. Specificații Soiuri cu fructificație terminale Soiuri cu fructificație laterale
1 Creșterea vigorii Mare 20-30% mai mică
2 Densitatea pomilor pe hectar (pe portaltoi Juglans Regia) 100-150 150-200
3 Timpul de înflorire 15 Aprilie – 17 Mai 16 Aprilie – 15 Mai
4 Precocitatea intrării pe rod (ani) 4-6 3-4
5 Producție (kg/ha) 2010-2950 3260-3730
6 Calitatea fructelor Bună Bună
7 Rezistența la temperaturile scăzute Bună (-20°C; -28°C) Slabă (-18°C; -22°C)
8 Rezistența la boli (Xanthomonas campestris pv. juglandis) Relativ bună Slabă
9 Dependența de factorii climatici Medie Foarte mare
10 Dependența de tennologia de cultură Medie - mare Foarte mare

 

Timpul de înflorire pentru florile masculine și feminine ale soiurilor de nucă studiate a variat între 15 aprilie și 17 mai. Din cele 27 de soiuri cele mai timpurii, în ceea ce privește înflorirea florilor feminine s-au dovedit "Fernette" și "Fernor" (soiuri cu fructificație laterală) și "Franquette" (fructificație terminală).

Intrarea pe rod are loc mai devreme pentru soiurile cu fructificație laterală, aceste soiuri fiind mai precoce cu 1 până la 3 ani (în medie) decât cele terminale, deși producția de fructe în primii ani productivi nu depășește 200-500 kg fructe uscate / ha.

 

Tabelul 5. Producția de fructe a soiurilor cu fructificație terminală studiate la SCDP Vâlcea

 

Nr. Soiul Randamentul cumulativ

(a 6-a până la a22-a frunză) (t/ha)

Producția medie

(17 ani)(t/ha)

1 Argeșan 41.31 2.43
2 Geoagiu 65 41.65 2.45
3 Germisara 38.42 2.26
4 Muscelan 43.35 2.55
5 Orăștie 41.14 2.42
6 Sarmis 38.76 2.28
7 Sibișel 44 34.17 2.01
8 Jupânești 50.15 2.95
9 Valcor 42.28 2.84
10 Valmit 45.05 2.65
11 Valrex 45.37 2.67
12 Velinița 44.54 2.62
13 Valcris 45.56 2.68
14 Valstar 43.18 2.54
15 Unival 44.37 2.61
16 Franquette 47.60 2.80
17 Idaho 35.70 2.10
18 Adams 10 36.55 2.15
Înseamnă 42.18  

 

Soiurile de nuc cu fructificație laterală sunt, în general cunoscute ca fiind mai productive pe hectar decât cele terminală. Acest lucru poate fi explicat nu numai datorită randamentelor mai mari pe pom, ci și datorită densității mai mari a copacilor pe hectar în cazul pomilor ce rodesc lateral și prin numărarea precocității acestora în producerea rodului.

În prezentul studiu, în condițiile amplsamentuluii unde s-a desfășurat studiul, respectiv Rm. Vâlcea, unde nu există sistem de irigare, randamentul mediu al soiurilor terminale a fost de 2,50 t/ha (Tabelul 5), în timp ce randamentul mediu al soiurilor laterale a fost de 3,48 t / ha în medie (Tabelul 6). La soiurile cu fructificație terminală s-a constatat că  producția medie pe parcursul a 17 ani de producție a oscilat de la 2.01 t/ha ("Sibișel 44") la 2.95 t/ha ("Jupânești"). În cazul soiurilor cu fructificație laterală, producția a fost cuprinsă între 3,26 t/ha ("Fernor") și 3,73 t/ha ("Vina").

 

Tabelul 6. Producția de fructe a soiurilor cu fructificație laterală studiate la SCDP Vâlcea

 

Nr. Soiul Randamentul cumulativ (a 6-a până la a22-a frunză) (t/ha)

Producția medie (17 ani)(t/ha)

1 Fernette 58.65 3.45
2 Fernor 55.42 3.26
3 Ferejean 61.51 3.62
4 Hartley 63.41 3.69
5 Lara 55.42 3.26
6 Pedro 59.33 3.49
7 Payne 61.03 3.59
8 Vina 62.73 3.73
9 Serr 55.59 3.27
Înseamnă 59.23 3.48

 

Calitatea fructelor pentru cele două grupe de soiuri (forma și dimensiunea nucilor, randamentul și calitatea miezului, grosimea exocarpului etc.) este, în medie, foarte asemănătoare.

Una dintre problemele de cultivare a soiurilor cu fructificație laterală în zonele climatice continentale este susceptibilitatea acestora la temperaturi scăzute în timpul iernii. De asemenea, soiurile terminale din zonele cu climat mai calde, cum ar fi "Franquette", ar putea fi, de asemenea, susceptibili de temperaturile de iarnă în zonele climatice mai reci.

Cercetările efectuate de Aslamarz și colaboratorii (2010) au arătat că în noiembrie noile crengi de un an (creștere anuală) ale soiurilor de nuc cu fructificație laterală pot fi afectate la -7,5°C ("Serr"),

-8,3°C ("Hartley"), -10,0°C Lara ") și -11,6°C (" Pedro "), iar în decembrie la -14,1°C ("Serr "), -10,8°C

("Hartley "), -19,1°C ("Pedro"). Charrier și colaboratorii (2013) menționează că mugurii soiurilor de nuci "Franquette" și "Lara" rezistă în timpul iernii la -18,5°C.

Aletà și colaboratorii (2014) raportează un an de observație privind rezistența la îngheț a mai multor soiuri, inclusiv "Franquette" (-20,9°C), "Serr" (- 20,5°C), "Fernor" (- 21,3°C) și "Chandler" 24,5°C). Aproape același comportament al acestor soiuri de nuc la rezistența la îngheț poate fi explicată prin originea lor strâns legată (Germain și colaboratorii, 1999, citat de Aletà et colaboratorii, 2014).

Gandev (2013) vorbește despre efectul temperaturilor extrem de scăzute (6 zile cu temperaturi cuprinse între -13,0°C și -24,4°C) înregistrate în Plovdiv - Bulgaria, în februarie 2012, pe organele de reproducere ale soiurilor cu fructificație laterală "Lara", "Izvor 10 'și' Fernor '. "Lara" sa dovedit a fi cel mai afectat de temperaturile scăzute (98% din mugurii de sex masculin și 90% dintre femei), urmată de Fernor (84,7%, respectiv 32%) și Izvor 10 (40,7% și 23,3% ).

 

Tabelul 7. Temperaturile minime înregistrate în ultimii 50 de ani (Sursa: site-ul ANM București)

 

Nr. Diferite zone din România Cele mai scăzute valori din ultimii 50 de ani Anul înregistrării temperaturii minime absolute Numărul de ani cu temperaturi sub -20° C Raportul dintre numărul de ani (50) și temperaturile sub -20 ° C Numărul de ani cu temperaturi între -26 ° C și -30 ° C Raportul dintre numărul de ani (50) și temperaturile între -26 ° C și -30 ° C

Temperaturile minime medii anuale de peste 50 de ani

(° C)

1 Bacău -30.8 1963 26 1.9 2 25.0 -20.5
2 Brăila -25.5 1985 5 7.4 - - -16.3
3 Galați -23.4 1963 6 8.3 - - -16.2
4 Constanța -17.8 2010 - - - - -12.3
5 Craiova -29.4 1963 6 8.3 1 50.0 -16.6
6 Iași -30.6 1963 23 2.7 4 12.5 -19.8
7 Mangalia -19.5 2010 - - - - -12.6
8 Oradea -22.8 1964 10 5.0 - - -16.7
9 Pitești -23.8 1963 5 7.4 - - -15.7
10 Ploiești -29.5 1963 23 2.2 5 10.0 -19.9
11 Rm. Vâlcea -27.0 1967 2 25.0 - - -13.6
12 Satu Mare -30.4 1961 27 1.8 6 8.3 -20.7
13 Timișoara -35.3 1963 11 4.5 1 50.0 -16.4
14 Tg. Mureș -32.8 1963 28 1.8 5 10.0 -20.8
15 Brașov -32.3 1985 43 1.1 17 2.9 -24.1

 

În ultimii 20 de ani, în România, în locații precum Constanța și Mangalia, temperatura minimă sub -20 ° C nu a fost înregistrată, în timp ce în Rm. Vâlcea au avut loc astfel de temperaturi de două ori în 50 de ani (Tabelul 6). Temperaturile extrem de scăzute au fost înregistrate în 1985 la Brăila (-25,5 ° C) și Brașov (-32,3 ° C).

În Brașov, Tg. Mureș, Satu Mare, Bacău, Iași, Ploiești temperaturi sub -20 ° C apar la fiecare 3-4 ani. Temperaturile mai mici de -26 ° C în timpul iernii pot fi înregistrate în Brașov, Satu Mare, Ploiești, Tg. Mureș, etc. În astfel de zone, soiurile laterale pot fi afectate mai mult decât soiurile cu fructificație terminale. Soiurile care rodesc lateral au o perioadă de vegetație mai lungă (până la jumătatea lunii noiembrie) iar în unii ani, când iarnă vine mai devreme, copacii suferă destul de mult pentru că nu sunt pregătiți pentru temperaturi scăzute. În astfel de condiții, arborii tineri (1-4 ani) pot fi total compromiși. Comportamentul soiurilor de nuc la înghețurile timpurii și târzii și la temperaturile scăzute în timpul iernii trebuie luate în considerare în mod serios atunci când se înființează livezi noi.

Soiurile de nuc carpatic, care sunt terminale, se dovedesc a fi mai puțin susceptibile la astfel de evenimente în comparație cu soiurile laterale care provin din zone mai calde ale lumii.

În timpul perioadei studiate, soiurile cu fructificație laterale s-au dovedit a fi mai susceptibile la boli (cauzate de Xanthomonas campestris pv. Juglandis) asupra fructelor și mugurilor. În schimb, aceste soiuri erau mai puțin susceptibile la antracnoze (cauzate de ciuperca de Gnomonia leptostyla) decât soiurile cu fructificație terminală.

Investițiile în livezile mari de nuc ar trebui planificate cu atenție ținând cont de analiza pe termen lung a condițiilor ecologice locale și de alegerea culturilor și a managementului livezii.

Concluzii

  1. Soiurile de nuci autohtone și unele din cele străine cu fructificație terminale sunt adaptate la condițiile ecologice specifice din zonele favorabile de cultivare a nucilor din România.
  2. Soiurile de nuc cu fructificație laterală din SUA și Franța sunt susceptibile la temperaturi sub -20°C; -23°C în timpul iernii și din acest motiv înființarea livezilor cu astfel de soiuri ar trebui să se facă numai în zone ecologice favorabile.
  3. În condiții ecologice adecvate și cu o gestiune adecvată, soiurile de nuc cu fructificație laterală pot fi mai productive decât cele cu fructificație terminală.


1
Prof. Dr. Ing., Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Catedra de Horticultură și Științe Alimentație, România, Membru asociat al AO.S.R.

2Prof. Dr. Ing., Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Catedra de Horticultură și Științe Alimentație, România, Membru al AO.S.R.

3Prof. Dr. Eng., Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Catedra de Horticultură și Știința Alimentelor, România.

4Dr. Candidat, Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Catedra de Horticultură și Știința Alimentelor, România.

5Dr. Candidat, Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Catedra de Horticultură și Știința Alimentelor, România.