PERFORMANȚĂ CU SOIURI DE NUCI AUTOHTONE

 

De ce să plantăm soiuri de nuc românești?

De la Revoluție și până către anii 2010, în România nu au fost înființate livezi de nuc din soiuri autohtone, acestea rămânând practic necunoscute. Cu toate acestea, se impun a fi precizate câteva detalii pe care le considerăm relevante într-o prezentare a calității soiurilor românești.

Soiurile românești de nuc au fost create și păstrate în Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă din țară. Lipsa surselor de finanțare a pus aceste Institute  în imposibilitatea de a înmulți aceste soiuri la scară comercială, care ar fi putut furniza material săditor atât de necesar înființării de noi livezi. Acesta, pe lângă lipsa unei strategii de exploatare pomicolă a terenurilor disponibile la nivel național, sunt principalele motive pentru care astăzi nu avem mari suprafețe de livezi de nuc înființate din soiuri autohtone.

Calitatea și productivitatea soiurilor românești sunt confirmate de premiile și distincțiile de calitate  obținute prin participarea în anii ’80, la diferite concursuri tematice, interne și internaționale.  Apoi, după revoluție, pe când în Europa erau în plin avânt soiurile care au suferit modificări genetice, în România institutele și-au rezumat activitatea strict la activitățile de păstrare a soiurilor.

Soiurile de nuc românesc nu sunt modificate genetic, iar acesta este argumentul suprem atunci când vine vorba de calitatea fructului. Calitatea în detrimentul cantității a fost mereu principala preocupare a institutelor de cercetare românești.

Soiurile de nuc românești au fost create pentru climatul și pământul țării noastre. Orice soi străin are nevoie de o aclimatizare locală, proces care durează cel puțin 5/6 generații de la altoire. Este o dezinformare totală faptul că o plantă se poate aclimatiza instant într-o altă țară.

Nucul românesc poate produce la maturitate între 1.600 și 2.200 kg/ha. Aceste calcule sunt foarte simple și, totodată, ușor de probat. Una din principalele diferențe dintre un nuc de soi și un nuc comun este dată, printre altele, de perioada la care acesta ajunge la maturitate; dacă nucul de soi ajunge la maturitate la 7 ani, cel  comun se va dezvolta abia după mai bine de 15 ani de viață.

La înființarea unei livezi se va ține cont de locul în care a fost creat fiecare soi de nuc, precum și de locul în care urmează să fie plantat. Respectarea condițiilor pedo-climatice specifice fiecărui soi în parte sunt importante pentru a reduce la minim riscurile de inadaptare a puietului la zona livezii.

Informațiile primite de la creatorii acestor soiuri: Dr. Ing. Ioan Gheorghe Deaconu directorul SCDP Geoagiu, Dr. Ing. Mihail Coman directorul ICDP Mărăcineni și a domnului Dr. Ing. Ion Călinoiu, directorul SCDP Târgu Jiu, cei care au înființat livezi pilot din toate aceste soiuri de nuci, confirmă calculele referitoare la productivitatea lor.

Nucifere Regia duce mai departe aceste soiuri. Încă de la începutul activității noastre ne-am axat și ne-am specializat în multiplicarea soiurilor românești.